4513 0

Plante energetice

Potențialul de biomasă în R. Moldova este estimat la 14,6 miliarde kWh sau echivalentul a 85% din consumul accion-veracel-celluloseintern de energie, iar peste jumătate din potențial le revine reziduurilor obținute din culturile agricole – paiele de grâu, tulpina și pălăria de floarea soarelui, reziduuri din livezi, viță-de-vie, soia sau orz, etc. Cu toate acestea, doar o parte din ele este sau poate fi folosită în producerea combustibilului din biomasă, fiind utilizată ca furaje sau în alte scopuri.

De aceea, mulți antreprenori agricoli văd un mare potențial de afaceri în creșterea plantelor energetice, destinate producerii de biocombustibil solid. Acestea au o serie de avantaje în raport cu alte culturi agricole, unul dintre cele mai importante fiind că pot fi sădite pe terenuri deteriorate sau în pantă, unde alte culturi nu vor crește. În același timp, plantele energetice au o rată de creștere foarte rapidă și capacitate calorică înaltă.

Printre cele mai cunoscute plante energetice sunt salcia, salcâmul și plopul energetice, miscantus sau iarba elefantului, mei, arbust de petrol, şofrănel şi altele.

Salcia energetică este o plantă lemnoasă dicotiledonată, cu o creștere extrem de rapidă, de până la 3,5 cm pe zi, și o putere calorică mai înaltă decât fagul sau stejarul – 4900Kcal – comparabilă cu cărbunele sau gazele naturale.

Crearea plantațiilor de salcie energetică duce la includerea în folosință a terenurilor agricole neutilizate, diminuând nevoia de defrișare a pădurilor și generând combustibil ieftin. Salcia energetică este o cultură nepretențioasă, iar plantația are o durată de viață de 25 – 30 de ani și, începand din anul al doilea, în afară de recoltare, nu necesită nici o altă intervenție.

Estimativ, energia termică rezultată de la o plantație de 100 ha poate asigura încălzirea a cca. 35 mii m.p. spațiu locativ, adică peste 7 mii apartamente.

În Suedia, sunt cultivate deja cca 50 000 ha de teren cu salcie energetică, ce produce în primul an de la însămânțare cca 10 tone de material vegetal la un hectar, iar începând din al doilea an producţia ajunge la 40 tone/ha.

În Ungaria sunt cultivate cca 2000 de hectare cu această plantă, iar producţia, datorită zonei cu temperaturi mai ridicate decât în Suedia, se ridică la 60 tone/ha.IMG_1334

Și în Moldova deja există câteva plantații de salcie energetică, una dintre ele fiind cultivată la Bozieni, raionul Hâncești. Antreprenorul Vladimir Bragaru a sădit plantația de două hectare de salcie energetică încă în anul 2013. Acum intenționează să o extindă până la 1000 de hectare.

În R. Moldova există și plantații de Pawlonia și plop energetic, care însă nu au fost, deocamdată, omologate.

Astfel, la Andrușul de Jos, raionul Cahul, au fost sădite 70 de ari de Pawlonia Cotevisa 2, o clonă a plantei obținută într-un laborator din Spania. Copacii au deja 4-5 metri înălțime și pot fi recoltați de până la 5 ori, tulpina refăcându-se în anul următor.

Proiectul Energie și Biomasă contribuie la extinderea pieței biocombustibililor și suplinirea forței de muncă de calificare necesară prin sprijinirea școlilor profesionale din Moldova.  Elevii din trei şcoli profesionale tehnice din R. Moldova studiază din anul 2015 noi specialităţi pentru meseria Silvicultor, printre care și „Plantele energetice – sursă de energie regenerabilă”. Totodată, elevii școlii profesionale din Orhei vor avea acces direct la tehnologiile studiate, aici fiind sădită o plantație de salcie și salcâm energetic.

Avantajele plantelor energetice

  • Se poate cultiva pe terenuri mlăștioase
  • Se poate de dat utilitate terenurilor necultivate
  • Rezistentă la diverse condiții climaterice
  • Se comportă bine și pe sol nisipos și la temperaturi ridicate
  • Plantațiile pot forma benzi de protecție pentru diguri sau fâșii forestiere
  • Mediu adecvat pentru animale (iepuri, potârnici, etc.)
  • Capacitate de producere masă lemnoasă – 30 tone/an
  • Contribuie la reducerea considerabilă a defrișărilor
  • Are capacitatea de preluare a cca. 20-30 tone/nămol rezudial
  • Asimilează dioxid de carbon – produce oxigen
  • Contribuie la creare de locuri noi de muncă
  • Opțiune sigură de sursă energetică, fie ca biomasă fie ca peleți și bricheți
  • Sursă de celuloză
  • Posedă un conținut indicat de salicin – se poate de utilizat la producerea aspirinei

 

Salcia suedeză

Nu e comestibilă şi nici nu are vreun rol decorativ. Acestei specii de salcie îi priesc zonele mai reci, cu sol umed. Creşte uimitor de repede, trei centimetri pe zi, fără să ceară îngrijiri speciale. Sălciile sunt renumite pentru viteza de creştere şi de asimilare a carbonului, dacă li se asigură din belşug necesarul de apă. Salcia energetică se poate cultiva (chiar este recomandat) pe terenuri în pantă, pe lângă apă, în zone mlăştinoase permanente sau periodice. Are o capacitate de evapotranspiraţie de 15 – 20 de litri de apă pe zi. Acest avantaj îi conferă calitatea de plantă care poate să facă utilizabile mii de hectare de terenuri care, altfel, sunt neexploatabile din punct de vedere agricol.

În plus, salcia energetică are capacitatea de a prelua anual 20 – 30 t/ha de nămol provenit din epurarea apelor reziduale. Deci apele reziduale nu mai trebuie epurate biologic (operaţie costisitoare), fiind curăţate de salcie.

Productivitatea culturii de salcie suedeză este într-adevăr impresionantă, de 30 – 40 de tone/hectar pe an, în medie. Mai mult, ea este foarte rentabilă chiar şi pe suprafeţe mici, pentru consumul propriu şi pentru independenţă energetică. La modul practic, lemnul de salcie se mărunţeşte, apoi rumeguşul se transformă în pelete.

Cererea va fi în creştere, având în vedere cum urcă preţul combustibililor convenţionali. Fiind o alternativă energetică ecologică şi eficientă economic, plantaţia de salcie suedeză are un viitor interesant.

Investiţia la hectar nu depăşeşte 2.000 de euro, pentru un teren care a fost lucrat în prealabil. Odată sădiţi, butaşii de salcie produc toată viaţa. Iar în doi ani cultivatorii pot să obţină un profit de 2.800 de euro pe hectar. Costurile sunt mici, muncă puţină, iar riscurile zero. Planta e rezistentă şi nu le dă emoţii agricultorilor.

În acelaşi timp, în cazul unui teren lăsat în pârloagă, costurile de înfiinţare a plantaţiei de salcie energetică cresc şi pot ajunge la 7.000 – 8.000 de euro la hectar, deoarece includ toate costurile de pregătire a terenului, care trebuie achitate prestatorilor.

Soiuri de salcie energetică:

Tora – este o salcie siberiană provenind din încrucişarea speciilor SW şi Şarpe. Specia are ramuri lungi şi un trunchi mai redus faţă de alte specii. Tulpina are culoare maro închis şi este lucioasă. Tora este adeseori curbată, moştenind această particularitate de la specia Şarpe. Curbarea poate diferi de la an la an, în funcţie de vreme şi de tratamentul cu chimicale. Are o performanţă ridicată de producţie, fapt ce o transformă într-o specie preferată. Tora rezistă ruginii frunzei şi dăunătorilor. Această specie nu este agreată de animalele sălbatice, fiind evitată de iepuri, căprioare şi cerbi.

Tordis – provine din încrucişarea speciilor Tora şi Ulv. Se dezvoltă excepţional chiar din primul an (ajungând la înălţimi de peste 4 m) în zonele din sudul Suediei şi în Polonia. Şi specia Toris rezistă la rugina frunzei.

Sven – provine din încrucişarea lui Jorun şi Bjorn. Sven are frunze lanceolate (orientate în sus), trunchi drept cu ramuri mai rare, la fel ca şi Tora. Specia are o performanţă ridicată de producţie, la fel ca Tora, rezistă la rugina frunzei, însă dăunătoarele preferă lăstarii acestei plante.

Inger – provine din încrucişarea unei specii ruse (din zona Novosibirsc) cu specia Jorr. Se dezvoltă mai bine pe sol uscat decât celelalte specii. La recoltare este mai uscat decât Tora şi creşte mai des, datorită numărului mai mare de lăstari secundari. Aceşti lăstari secundari (lăstari sileptici) nu sunt prea rezistenţi şi cad la pregătirea materiei de înmulţire. Şi Inger rezistă la rugina frunzei şi la dăunători.

Jorr – este o specie olandeză, care rezistă bine la rugina frunzei. Specia se caracterizează prin creştere rapidă în perioada plantării. Planta cu o tulpină de culoare verde închis şi stufoasă este o specie „gri”, dar sigură. Este caracterizată de o producţie medie şi o rezistenţă medie la rugina frunzei. Jorr este utilizată cu succes la epurarea apei reziduale, dezvoltându-se optim şi în astfel de medii.

Sursa: Material editat în cadrul buletinului informativ electronic “Soluții Inteligente pentru Performanță”, distribuit de Mișcarea Ecologistă din Moldova.

image001

Foto 1. Recoltarea mecanizată a salciei energetice (http://www.recolta.eu)

Salcâmul energetic

Puieții de salcâm se prind ușor odată plantați, iar viteza lor de creștere este uriașă – de 2-2,5 metri pe an. Așa se și explică de ce prima recoltare se face în anul 1. Mai mult, din anul doi de la plantare, pentru că salcâmul lăstărește puternic, cantitatea de biomasă obținută se dublează de la 8-9 tone/ha la 20 tone/ha. Producția de biomasă se va stabiliza la 20 de tone/ha din anul trei, cu randament constant timp de 20 de ani. La un calcul simplu ne dăm seama că de pe un hectar de salcâm se obțin 400 de tone de biomasă în 20 de ani.

Înființarea unui hectar de plantație de salcâm se poate face atât toamna, cât și primăvara, din martie până în aprilie. Ca și costuri, vorbim de 1.900-2.200 de euro pentru fiecare hectar.

Sursa: https://rubenbudau.wordpress.com/2011/03/21/infiintarea-unei-plantatii-de-salcam-robinia-pseudacacia-scheme-de-plantare/

 

 

Miscanthus (Iarba elefantului)

Cultura de Miscanthus este una foarte economică, potrivit distribuitorilor de material săditor. Astfel, după stabilirea exploatației de Miscanthus, nu sunt necesare cheltuieli cu ameliorarea solului (fertilizare), cu lucrările solului și cu îngrijirea culturii. Nu există costuri anuale pentru semințe/răsadurii. Singurele cheltuieli pe care le veti avea vor fi cele pentru recoltare.

Miscanthus este o plantă perenă, rezistentă la boli și dăunători. Dupa inființarea culturii de Miscanthus, anual din rizomii plantați se va dezvolta o nouă cultură. O cultura de Miscanthus are o durata de exploatare de cel puțin 25 de ani.

Miscanthus crește în general bine în orice tip de sol și nu necesită îngrășăminte (deși, aplicarea acestora sporește cantitatea de masă verde recoltată). În primii 2 ani de dezvoltare este nevoie de distrugerea buruienilor pentru înființarea culturii de Miscanthus, prin ierbicidare sau prașire.

image003

Foto 2. Cultura  de Miscanthus (http://www.life.illinois.edu)

După cei 2 ani de creștere, cultura se va întreține singură. În funcție de locație și de climă, din al doilea an de cultură, Miscanthusul se poate recolta în primăvară.

Pe perioda iernii cad toate frunzele iar planta se usucă. Materialul recoltat poate fi depozitat ușor, fără a mai fi necesară uscarea. Recoltarea se va face cu o combină sau cu prese de balotat, acest lucru depinzînd de felul în care va fi utilizat. Perioda de plantare ideală ar fi în martie sau aprilie.
Capacitate de producţie a plantei de Miscanthus

  • 17.000 de kg/ ha de masă uscată, ca producţie medie pe soluri brune, acvifere şi bogate în humus.
  • Această cantitate corespunde de ex. la utilizare termică unei valori calorice de aprox. 8.000 litri de ulei păcură ,,foarte ușor”
  • 2.23 kg de masă Mischantus tocată cu umiditatea de 14% apă corespund unei valori calorice de 1 litru de ulei de păcură ,, foarte usor ”
  • În primul an nu este producţie (cca. 1 m), în al doilea an producţie parţială ( cca. 2 m), în al treilea an producţie completă (3 – 4 m)

Pentru informaţii suplimentare contactaţi: Tel: 022 83-99-82